Poveste radioamatoricească din Munții Făgăraș spre Cozia

Poveste radioamatoricească de toamnă… mai aproape de stele

Știam că va fi ultima noastră excursie la Repetorul de pe Muntele lui Florea, pentru că de acum și până la anul, urmează o perioadă de cel puțin o jumătate de an, timp în care doar iarna și viscolul își vor spune povestea peste crestele Făgărașilor.

Poveste radioamatoricească de toamnă mai aproape de stele

Deși în ultima lună am urcat destul de des la repetorul înălțimilor, așa a fost să fie, din cauza problemelor tehnice pe care le-a creat conexiunea echipamentelor la rețeaua de internet.

Poveste radioamatoricească cu toamnă mai aproape de stele
Foto: Bogdan

Nu-i deloc ușor drumul spre altitudinea celor 1981 de metri, unde se află retranslatorul din rețeaua RoLink. Însă ne-am gândit că este foarte frumos de parcurs într-o zi senină de toamnă, când lumina blândă a soarelui transformă culorile lui octombrie într-o salbă de nuanțe vesele.

Poveste radioamatoricească de toamnă mai aproape de stele

Pe de altă parte, șanțurile și denivelările șoselei forestiere, pietrele, praful și bolovanii cu rol de barieră în calea mașinii, nu au fost totuși un obstacol de netrecut atunci când pasiunea pentru radioamatorism se împletește așa de frumos cu plăcerea de a fi acolo… cu munții.

Poveste radioamatoricească de toamnă mai aproape de stele

Am plănuit excursia alături de Cătălin – YO7GQZ și Bogdan – YO3IXW, așa că în format de două mașini, am urmat curbele deja cunoscute ale drumului care străbate pădurea cu ale ei culori pastelate într-un sfârșit de octombrie.

Poveste radioamatoricească de toamnă mai aproape de stele

Radioamatoricește vorbind, am purtat discuții din mobil și portabil în rețeaua RoLink, având la dispoziție mai multe noduri active: cel mobil al lui Cătălin, repetorul din Pitești (439.100 MHz), repetorul din Făgăraș (439.050 MHz) spre care ne îndreptam, nodul de pe Cozia (145.725MHz) și Craiova (145.525MHz).

Poveste radioamatoricească de toamnă mai aproape de stele

De asemenea, harta APRS arăta cu fidelitate cele două mașinuțe cu indicativele YO7GQZ-1 și YO3IXW-9 care se întreceau pe serpentinele forestiere până la locația de pe munte.

Poveste radioamatoricească de toamnă mai aproape de stele

Altfel, am ținut legătura între noi, pe o frecvență stabilită pentru situații imprevizile de trafic sau diverse povești și impresii legate de traseu dincolo de frumusețea locurilor.

Poveste radioamatoricească de toamnă mai aproape de stele

Natura are grijă ca de fiecare dată să ne răsplătească eforturile și să ne impresioneze cum știe cel mai bine, așa că oricât de deteriorat ar fi drumul, locurile astea ne atrag din ce în ce mai mult.

Poveste radioamatoricească de toamnă printre munți(400)
Foto: Bogdan

Cu răbdare și fără grabă am urcat prin pădurea ce sărbătorea schimbarea anotimpului cu o mantie de frunze verzi, galbene, portocalii, roșii ori arămii.

Poveste radioamatoricească de toamnă mai aproape de stele

Iar dacă povestesc din punctul de vedere al pasagerului, singura mea grijă a fost să privesc relaxată în jur și să fotografiez detaliile interesante. Prin geamul deschis de la ușa mașinii, simțeam mirosul proaspăt și umed al pădurii, iar mâna mea se lăsa mângâiată de vegetația joasă pe lângă care treceam.

” Vântul șoptea ceva printre ramuri,
Alaiul de frunze venea după noi,
Imaginea toamnei pe două web-cam-uri
Ochi mari din stele străluceau vioi.”

Roțile mașinilor se jucau cu frunzele uscate care își găsiseră sfârșitul pe drum, împrăștiindu-se cu foșnetul lor șoptit.

Și am urcat la Vf. Florea… pentru o ultimă verificare a echipamentelor RoLink și a camerelor web cu vedere spre sud și nord. Cătălin s-a asigurat că din punctul de vedere al posibilităților umane, cu pregătirea și controlul tehnic amănunțit pe care le-a efectuat, acestea vor rezista în lunile hibernale.

Poveste radioamatoricească de toamnă mai aproape de stele
Cătălin – YO7GQZ

Apoi, doar condițiile meteo de pe munte, cu ninsoare, viscol sau ger, vor decide dacă și cum vor sta pe poziții printre creste, în perioada lunilor de iarnă. Noi însă, timp de două zile cât am petrecut acolo, am avut parte de o vreme frumoasă, de toamnă blândă și cer senin. Nici măcar o adiere rătăcită nu a vrut să strice bucuria din razele unui soare care a vrut să stea cu noi.

Poveste radioamatoricească de toamnă mai aproape de stele

Până acum, la fiecare aventură a noastră la Repetorul de la “Făgă”, ajungeam aici cam în jurul prânzului, după aproximativ trei ore de mers și porneam  coborârea îndată ce soarele scăpăta în spatele muntelui. De data asta, am venit hotărâți să rămânem pe munte pentru un apus sângeriu, o noapte lângă stele și un foc, dar și un răsărit mai aproape de cer.

Și pentru ca nebunia să fie completă și la ea acasă, am pregătit și luat cu noi … pe munte și niște pizza, pe care le-am promis-o colegilor mei în urmă cu o săptămână. De asemenea, am savurat și licoarea din vișine primită de la nea Bebe – YO7AMK la ultima vizită cu motoarele la Craiova.

Poveste radioamatoricească de toamnă mai aproape de stele

Ne-am gândit să poposim peste noapte lângă repetor, în primul rând prin prisma timpului alocat verificărilor pe care Cătălin vroia să le facă la aparatura RoLink și camerele web.

Poveste radioamatoricească cu toamnă mai aproape de stele
Foto: Bogdan

El se grăbea mereu să termine treaba până ce trebuia să ne punem în mișcare spre casă și plecam cu regretul că timpul a trecut mult prea repede.

În escapada asta, Cătălin nu a mai fost zorit de nimeni, iar eu am putut să mă bucur din plin de peisajul din jur, de un apus de soare și un răsărit pe măsură. Nu în ultimul rând, am stat toți trei la căldura și lumina vie a unui foc de tabără povestind câte în lună și în stele, că doar nu mai aveam nici un obstacol până la ele.

Eram încântată de libertatea și liniștea din legile naturii, de tot ce vedeam și parcă vroiam să strig, iar ecoul meu să spună tuturor cât de frumos este și să mulțumesc, habar n-am… cuiva, pentru că eram acolo.

“Natură văzută prin ochiul de sticlă
Pe creste de toamnă și nea timpurie,
Un fir de viață încercând să surprindă
O undă-n eter ce-a adus bucurie.”

Poveste radioamatoricească de toamnă mai aproape de stele
Apus peste munți

Ca o paranteză, eu fiind un copil crescut la umbra betonului de bloc, nu am avut șansa de a sta pe prispa căsuței din satul bunicilor pentru a vedea cerul nopții cu miliardele de ochi ce privesc de sus spre muritorii curioși. Așa că, de câte ori plecam spre munte ori la mare, știam că o să stau pe o pășune sau nisipul fin al plajei și să mă uit spre praful de stele al Căii Lactee sau la perseidele care alegeau să vină spre pământ asemenea unor lacrimi grăbite.

Poveste radioamatoricească de toamnă mai aproape de stele

De asemenea, pentru că mi-am adus aminte, de multe ori mă uitam pe imaginile oferite cu prietenie de camerele web dinspre nord și sud, de parcă ar fi fost posibil să apară vreo vietate în cadru. Însă, de data asta, în timp ce stăteam alături de Cătălin și Bogdan lângă foc, în noaptea luminată doar de stele, sateliți și niște avioane, pe Vârful Negoiu se pare că erau niște turiști la lumina frontalelor.

Poveste radioamatoricească de toamnă mai aproape de stele

Cu alte cuvinte, cald sau frig, vară ori iarnă, zi sau noapte, potecile traseelor montane sunt străbătute de munțomani curioși și poate… curajoși. Probabil și aceștia se întrebau și gândeau la fel despre dansul senzual al flăcărilor care se vedeau în zare și trei umbre care stăteau în jurul focului ca într-un ritual voodoo.

Poveste radioamatoricească de toamnă mai aproape de stele

Având în vedere momentul anului în care ne aflam, adică un sfârșit de săptămână din octombrie, mă așteptam ca în noaptea ce a urmat să-mi fie frig sau măcar să tremur puțin, odată ce ultimele licăriri ale flăcărilor din vatră au fost stinse.

Poveste radioamatoricească de toamnă mai aproape de stele
Foto: Bogdan

Nu a fost așa, pentru că norocul era și el de partea noastră și am avut parte de fenomenul de inversiune termică. În timp ce în vale sau spre așezări urbane fusese ceață, nor și umezeală, noi ne bucuraserăm toată ziua de cer senin și căldură aurie de astru solar. M-am amuzat, gândindu-mă că și muntele ne-a vrut acolo, ne-a primit cu infinit azuriu, lumină din plin, dar și noapte înstelată, ca o răsplată pentru turistul obosit.

Poveste radioamatoricească de toamnă mai aproape de stele

A doua zi, metaforic vorbind, am rămas cu șaizeci de minute în urmă, întrucât ceasurile trecuseră la ora de iarnă. În vreme ce mă trezeam din somn cu ochii mici, prin geamul mașinii o lumină purpurie se vedea pe cer dincolo de munte. În liniștea deplină a dimineții, când nici timpul nu se mișca din loc, iar Cătălin și Bogdan erau în lumea viselor, m-am bucurat doar eu de răsăritul călduț al vieții care promitea o zi la fel ca cea de ieri … adică perfectă.

Poveste radioamatoricească de toamnă mai aproape de stele
Răsărit peste munți

Despre asta le-am povestit apoi și prietenilor radioamatori matinali, aflați la recepția RoLink, adică nea Bebe – YO7AMK, nenea Paul – YO9CMF și Victor – YO6IKV, un brașovean împătimit al muntelui.

Poveste radioamatoricească de toamnă mai aproape de stele

Și cum ideile interesante, nebune sau pur și simplu ieșite din comun au prins viață, în timp ce noi priveam la focul din seara precedentă, ne-am gândit că Muntele Cozia este la o aruncătură de undă radio. Din locul unde ne aflam noi, în zare chiar se vedea pilonul imens de la Releul de Televiziune.

Poveste radioamatoricească de toamnă mai aproape de stele

Cu alte cuvinte, după un QSO cu YO5ABK – Emil din Oradea, ne-am asigurat că l-am lăsat în regulă pe „Făgă” și i-am promis că ne vom întoarce la el pe la sfârșitul primăverii viitoare.

Poveste radioamatoricească cu toamnă mai aproape de stele
YO7GQZ, YO7JYL; Foto: Bogdan

Apoi am strâns tabăra și după o ultimă privire în urmă, am purces la coborâre trecând din nou prin pădurea colorată din plin cu pelerina toamnei și ale ei pasteluri de pământ.

Poveste radioamatoricească de toamnă mai aproape de stele

Ne-am bucurat ochii cu lumina autumnală, iar în Sălătrucu, prima comună din Valea Danului, am cotit dreapta spre Perișani. Ne-am continuat traseul pe un drum forestier cu mulți bolovani, după care într-un sătuc la o răscruce, am cotit stânga spre Călimănești. Harta GPS ne-a ghidat printr-o pădurice pe un drum sălbatic care părea că duce niciunde, dar cu asfalt proaspăt turnat probabil cu fonduri electorale.

Poveste radioamatoricească de toamnă mai aproape de stele

Apoi am virat dreapta, la un indicator care ne arăta spre cei cinsprezece kilometri de drum forestier ce urcă pe serpentine către Cabana Cozia.

Poveste radioamatoricească de toamnă mai aproape de stele

Imaginile fascinante ale toamnei erau la fel de ireale și pe aici, dar din păcate, umbrite de aglomerația creată de o zi așa frumoasă de toamnă. Omul dornic de soare și căldură ieșise în natură cu grătare și muzica la volum maxim, ca să se asigure probabil că sperie până și cel mai curajos urs ce ar pofti la o ceafă de porc. Așa că odată ajunși la Cabana Cozia, fugind de hărmălaie, am urcat direct pe Vf. Ciuha Mare, unde se află Repetorul R5 ce are și conexiune în RoLink.

Poveste radioamatoricească de toamnă mai aproape de stele
Cătălin -YO7GQZ

Acolo am zăbovit un timp în liniștea panoramei, printre brazii ce ascund stația meteo, crucea metalică ridicată pentru mântuirea creștinătății, dar și diverse echipamente de telefonie mobilă.

Poveste radioamatoricească de toamnă mai aproape de stele

În rest, pe deasupra noastră doar un corb zbura prin curenții de aer cu penele strălucind în soare, strigându-și libertatea în largul cerului azuriu. În zare, defileul Văii Oltului se strecura printre munți cu delicatețe.

Poveste radioamatoricească de toamnă mai aproape de stele

Evident că și pe Vf. Ciuha Mare ne-am făcut oareșce planuri radioamatoricești și am gândit niște proiecte interesante. În timp ce Cătălin și Bogdan puneau țara la cale, eu mă ocupam cu treburi serioase… pentru înfrumusețarea blogului.

Poveste radioamatoricească de toamnă mai aproape de stele

Da… știu, era cald, bine și mai ales momentul perfect pentru un pic de somn pe iarba uscată printre tufele de afine cu frunze roșietice, dar se făcuse cumva timpul să începem coborârea.

Poveste radioamatoricească de toamnă mai aproape de stele

Aflându-ne cu mașini de teren, ca traseu de întoarcere spre Pitești am ales varianta alternativă spre Curtea de Argeș, adică tot un deal și-o vale prin sate ce miroseau a fumul toamnei, încercând să ocolim drumul aglomerat al stațiunilor Călimănești – Căciulata.

Poveste radioamatoricească de toamnă mai aproape de stele

Și a fost o ocazie numai bună ca să testăm acoperirea nodurilor RoLink, iar Cătălin a tot povestit cu dl. George – YO7FSL, Lee – YO7GWA, nelipsitul nea Bebe care ne duce mereu grija atunci când ne aflăm în portabil și mobil sau dl. Petre – YO3CTW, bucuros că repetorul din Munții Făgăraș funcționează corespunzător, tocmai până la București. De altfel, odată cu debutul QTC-ului duminical de la Bistrița, am putut verifica efectiv acoperirea lui, dar și a celui de pe Cozia pe care tocmai îl lăsaserăm în spate.

În apărarea poveștii spuse de mine, imaginile surprinse de camera video montată în mașina lui Bogdan grăiesc mai bine despre frumusețea drumului parcurs prin pădurea toamnei.

Seara cobora încet peste sătucele județului, iar pe drumul dintre Curtea de Argeș și Pitești întunericul deja se grăbea cu o oră mai devreme să se întindă peste pământuri.

Poveste radioamatoricească cu toamnă mai aproape de stele

UPDATE: La câteva zile după întoarcerea noastră de la Vf. Florea, iarna a pus stăpânire peste ținuturi, ca și cum noi nici măcar nu am trecut pe acolo.

‘73

Cristina – YO7JYL

8 thoughts on “Poveste radioamatoricească de toamnă… mai aproape de stele

  1. Tnx prieteni pentru efortul depus, ham spiritul dovedit pentru întreținerea echipamentelor pe care noi folosim din confortul shackului.Tnx pentru articol,imagini . Si inca un tnx pentru imagini dintr-un loc foarte îndrăgit de noi ….Cozia.73’s.Lari si Lumi.YO9CSM, YO9ISM.ALEXANDRIA.

    1. Lari&Lumi, stiu ca va este draga zona Caciulata-Cozia. Rasfoiti cu placere paginile blogului de fiecare data cand apare dorul pentru locurile faine voua.
      Cu drag, va saluta echipa muschetarilor…

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *