“Pe Valea Argeșului e o stâncă veche
Cetatea lui Tepeș de atât amar de vreme,
Umbra Contelui fără pereche
Suspine și sânge în multe poeme.”
Cetatea Poenari este un monument istoric din secolul al XIV-lea, construit ca post de fortăreață împotriva otomanilor. Este situată strategic pe Valea Argeșului la intrarea în chei, pe un vârf de munte la câțiva kilometri de barajul și lacul de la Vidraru, având vedere atât spre orizontul muntos, dar și spre vale. La zidurile ei bine conservate, se ajunge urcând cu răbdare cele 1500 de trepte în zig-zag, pe partea stângă a Transfăgărășanului, în dreptul Hidrocentralei Vidraru. Îmi aduc aminte de legenda acestor relicve apuse de vreme care spunea că Vlad Țepeș, urmărit fiind de către turci, a scăpat refugiindu-se în această cetate, după ce a potcovit caii punându-le invers, cu fața în spate, derutându-și astfel urmăritorii.
“În țeapă dușmanii temuți au pierit
Cu frica unor fapte cumplite,
Pe răufăcători, cu sete el i-a stârpit
Și sulițe ascuțite în inimi înfipte.”
“Și noi am ajuns la poalele sale,
Cetatea mareață într-o privire mută.
Radioamatori pasionați se uită din vale,
Flamura României să fie vazută.”
Revenind la prezent, sub semnul verii, dar mai ales al amprentei pline de istorie și mister a vestitei cetăți, la Poenari se desfășoară an de an o tabără de vară radioamatoricească. Ea este organizată de către Radioclubul Municipal Pitești YO7KFA, sub conducerea d-lui Augustin – YO7AQF, iar cei dornici de o porție de aer liber într-un colț cu verdeață din Campingul Dracula, se pot bucura de mireasma istoriei, de zidurile muntoase din jur, de susurul Râului Argeș ce se strecoară vesel la vale sau cheile care conduc turistul pe vestitul Transfăgărășan.
Alături de Cătălin, am mai participat și anii trecuți, iar revederea cu oamenii care și-au dorit sa fie acolo, a fost pe cât de plăcută, pe atât de interesantă.
Știam că va fi la fel și de data asta, doar că urma să se desfășoare într-un sfârșit de săptămână în care eu și Cătălin ne aflam în concediu dincolo de granițele țării. Zilele taberei de vară de la Poenari au fost 19 – 21 iulie, iar noi ne-am gândit cum să facem în așa fel încât să putem bifa măcar parțial cu prezența evenimentul argeșean.
Noi urma să ne întoarcem în țară sâmbătă seara destul de târziu, dar am considerat că duminică putem da o fugă până la Barajul Vidraru. Distanța între Pitești și Cetatea lui Țepeș este de vreo șaptezeci de kilometri, iar plăcerea de a parcurge drumul până acolo devine o adevărată încercare din cauza aglomerației pe șoseaua Transfăgărășanului. Zona este pitorească și interesantă în orice perioadă a anului, însă în sezonul estival, fluxul de turiști este în creștere de la an la an, deoarece șoseaua care traversează munții este închisă iarna. Am bănuit că așa de circulată va fi și în mijlocul lui Cuptor, dar vroiam să ajungem acolo pentru a ne strânge mâna cu radioamatorii care într-o zi de vară au ales să rămână cu amintiri de pe meleaguri argeșene.
Încă de vineri, prin rețeaua RoLink îl auzisem la stație pe nenea Paul din Călărași – YO9CMF, care pornise călătoria spre București – Pitești – Curtea de Argeș – Cetatea Poenari, urmând a se întâlni cu dl. Augustin – YO7AQF, organizatorul taberei de sub cetate.
Apoi a urmat și restul participanților: Daniel Coco – YO7HHE, Marian – YO7HJM, Ligian – YO7GNL, Viorel – YO7HIE, Ion – YO7FBS, Emil – YO7JBE și Lurențiu, iar ca oaspeți din județul Vâlcea au fost Mugurel – YO7GDB, alături de Dana – YO7HKM.
Din câte ne-au povestit colegii nostri, au efectuat legături radio, dar au urcat și la baraj într-o drumeție, în care oricum… ei mergeau mai repede decât mașinile aflate în coloana melcului obosit. Chiar dacă au avut parte de vreme specifică muntelui cu averse de vară, suprafața Lacului Vidraru în care se oglindesc vârfurile Făgărașilor, i-a chemat într-o plimbare cu vaporașul.
De asemenea, dincolo de frumusețea Transfăgărășanului, de ceva timp încoace, urșii relocați din județul Brașov au devenit atracția șoselei de mare altitudine.
În noaptea care s-a așternut peste cetatea mult vestită de-a lungul veacurior cu mirosul istoriei, prietenii nostri au stat la ceasul poveștilor radioamatoricești, când buna dispoziție face ca orele ce se scurg în clepsidra timpului, să pară o clipită printre amintiri.
Dana – YO7HKM este cea care m-a ajutat cu fotografiile din acest articol, deoarece eu și Cătălin am ajuns duminică în jurul orei 12 PM, adică… la poza de grup.
Pe parcursul drumului, am ținut legătura prin radio cu ajutorul nodului portabil RoLink, construit cu pasiune de către Cătălin, montat pe motocicletă și alimentat de la bateria bestiei roșii.
Chiar dacă, de cele mai multe ori, deplasarea pe două roți motorizate scurtează timpul către destinație, drumul fiind foarte aglomerat, am ales prudența în locul grabei și relaxarea în locul adrenalinei pe care ele le oferă cu dărnicie.
Puhoiul de turiști dornici de răcoarea muntelui a făcut ca răbdarea din trafic să fie pusă la încercare, mai ales după ce echipajul SMURD a trecut de două ori pe lângă noi, în urcare spre Bâlea, urmat la scurt timp de o ambulanță. Am aflat ulterior că un grup de turiști nu a adaptat viteza autoturismului la condițiile de drum și trafic, răsturnându-se într-o râpă. Acesta a fost și motivul pentru care, după ce ne-am salutat cu radioamatorii care se pregăteau să strângă tabăra, am urcat cu motoarele doar până la ultimul tunel de lângă baraj.
Noi am făcut cale întoarsă, alegând ca traseu spre casă, drumuri județene mai puțin circulate, mirosind pe marginea drumului, viața din fânețe, livezile cu meri și pruni, câmpiile cu flori multicolore, dar și mirosul morții de la animalele lovite pe carosabil.
La fel ca și anii trecuți, abia așteptam să întâlnesc acei oameni de care îmi aduceam aminte, pe care i-am regăsit la fel, cu aceeași bucurie în vorbă și aceeași veselie în glas. Acești prieteni ne-au relaxat cu poveștile lor și alături de ei aș reveni oricând să petrec încă vreo două zile de tabără… într-o vară sub Cetatea lui Vlad Țepeș.
P.S. Mulțumesc Dana – YO7HKM pentru poze
’73
Cristina – YO7JYL
Ne asteptam ca in acest articol sa fie descrisa vacanta din OE,dar ne-ati surpins cu o descriere superba din HAM FEST-ul colegilor de la YO7KFA, din apropierea (cum am scris si alta data) cetatii unui domnitor care a lasat o amprenta deosebita in istoria nationala. Am fost incantati sa revedem in foto colegi hami. Asteptam cu interes articolul din OE.Va multumim respectuos. 73’s,Lari si Lumi, YO9CSM, YO9ISM,ALEXANDRIA.
Lari si Lumi, articolul despre excursia in Austria este mai complex deoarece cuprinde mai multe zile, inclusiv filmulete. Urmeaza desigur, imi este la fel de drag, insa mai am de lucru la el. Va urma in saptamana care vine, dupa ce termin concediul.
In plus, de obicei lucrurile frumoase se lasa asteptate.
Cu drag,
Cristina -YO7JYL
Bucuria revederii si placerea de a petrece un sfarsit de saptamana in compania unor radioamatori pasionati, m-au facut sa incerc sa imortalizez cat mai multe momente care au fost amuzante, placute si interesante. Ma bucur ca am reusit sa ne vedem si sa mai povestim. De asemenea, ma bucur ca fotografiile ti-au placut si ca le-ai folosit aici !
73′ Dana
YO7HKM
Multumim, Dana!
Pozele tale au fost sursa de inspiratie pentru povestea asta, chiar daca am ajuns la finalul ei. Placerea revederii a fost reciproca.
’73
Cristina