La pas printre flăcările toamnei

Pe drumuri scăldate de flăcările toamnei

Între primele pagini ale albumului cu drumeții radioamatoricești vă spuneam despre tabloul toamnei prin munții Coziei.

La pas printre flăcările toamnei

Ulterior, cu altă ocazie, reaminteam tot aici, despre locurile în care mă întorc mereu cu mare drag și asta deoarece, niciodată nu-i la fel. N-aș vrea să plictisesc cu detaliile destinațiilor despre care am mai povestit, dar m-am gândit că imaginile pe care ni le oferă natura într-un mijloc de toamnă sunt mai mult decât fascinante și grăitoare.

La pas printre flăcările toamnei

După câteva zile bune de frig și ploaie, aveam promisiunea meteo că sfârșitul de săptămână va fi unul blând, cu soare din plin și temperaturi potrivite unei drumeții prin pădurile cu ninsoare de frunze colorate.

La pas printre flăcările toamnei

Am spus din nou un DA hotărât naturii, iar traseul pe care am mers și de această dată a fost cel prin Curtea de Argeș, apoi prin satele ce traversează dealurile spre județul Vâlcea. Aici am găsit livezi în pârg, cu roade colorate și aromă intensă de toamnă, dar și pășuni scăldate în lumina vie a soarelui.

La pas printre flăcările toamnei

Mirosul de mere proaspete se îmbina într-un mod fericit cu fumul lemnelor arse în sobele localnicilor, iar perele dulci și zemoase atârnau grele pe ramuri.

La pas printre flăcările toamnei

Dar, dincolo de toate astea, culorile toamnei ne-au încântat, relaxat și nu ne mai săturam privindu-le.

La pas printre flăcările toamnei

Oricum nu ne grăbeam, așa că pe drumul spre Căimănești – Căciulata, unde aveam să rămânem peste noapte, am făcut un popas pentru o filmare peste văi și dealuri acoperite de octombrie.

Pe drumuri scăldate de  flăcările toamnei

Lumina soarelui blând accentua nuanțele atât de vesele aduse de mantaua autumnală. 

Pe drumuri scăldate de  flăcările toamnei

Altfel, după ce ne-am cazat în stațiune, am pornit la pas pe drumul forestier al cărui punct final îl reprezintă Mănăstirea Stânișoara.

La pas printre flăcările toamnei
Mănăstirea Stânișoara

Ne-am bucurat de soare, liniște, susur de pârâu și vânt cât să ningă cu frunze colorate. Printre ramuri mă uitam în sus, adulmecând cerul albăstriu al zilei.

La pas printre flăcările toamnei

Undele radio s-au strecurat și ele printre văi, așa încât am avut posibilitatea să accesăm repetorul RoLink aflat pe Muntele Cozia, dar și cel digital din rețeaua DMR BrandMeister.

La pas printre flăcările toamnei
Masivul Cozia

După aproximativ șapte kilometri de mers prin pădure și fotografiat orice mișcă sau nu, ne-am odihnit pe pajiștea de deasupra mănăstirii.

Pe drumuri scăldate de  flăcările toamnei
Pe drumuri scăldate de  flăcările toamnei
Pe drumuri scăldate de  flăcările toamnei

De nicăieri au apărut niște nori plumburii, supărați fără motiv, deși fuseseră plimbați de curenții de aer peste peisajul tomnatic al muntelui. Noi aveam în rucsaci pelerinele pentru o eventuală ploaie, dar spre bucuria noastră n-a fost să fie. În schimb, drona a surprins spre vale perdeaua de apă, care n-a ajuns până la noi. 

La pas printre flăcările toamnei
YO7GQZ

În afară de vântul care foșnea ramurile, talăngile văcuțelor pătate se auzeau cu ecou peste vale. Și atât de mult îmi plăcea să le ascult!

La pas printre flăcările toamnei
Pe drumuri scăldate de  flăcările toamnei

Am povestit și cu radioamatorii, după care ne-am urnit spre vale, odată cu orele ceasului care se îndreptau spre seară.

La pas printre flăcările toamnei
Complexul Balnear Călimănești – Căciulata

Pandemia a făcut ca stațiunea balneoclimaterică să nu fie aglomerată, altfel în aceeași perioadă a anilor trecuți, era inutilă încercarea de a căuta un loc pentru cazare.

La pas printre flăcările toamnei
Baza de tratament

A doua zi m-am trezit în minte cu ideea de a nu ne îndrepta prea curând spre casă. Toată noaptea a suflat vântul, făcându-și culoar pe Valea Oltului, așa încât, m-am gândit că atmosfera dimineții va fi una limpede peste zări.

La pas printre flăcările toamnei

Era simplu… i-am propus lui Cătălin o plimbare spre Brezoi, apoi pe pitorescul drum spre Voineasa și Vidra. Printre flăcările toamnei care încingeau asfaltul cu fiecare frunză căzută, am oprit în Curmătura Vidruței. Apoi, după o urcare preț de un sfert de ceas, am ajuns pe Vf. Mănăileasa Mică, aflată la altitudinea de 1844 metri.

La pas printre flăcările toamnei
Vedere spre Vf. Frătășteanu – 2053 m

Ce se vedea de acolo? Păi, orizontul complet cuprindea crestele Munților Lotrului, brumărite după o noapte sub limita înghețului.

La pas printre flăcările toamnei
Flori de gheață

 Făcând cu privirea un cerc complet, soarele se desfăta cu florile de gheață, încercând să le dea atingerea unei picături din apa vieții.

La pas printre flăcările toamnei
În depărtare Vf. Mănăileasa Mare – 1853 metri

În depărtare se vedeau mici porțiuni din șoseaua înălțimilor, Transalpina. Din loc în loc, peste munte am zărit mașini strălucind, semn că drumul aflat la cea mai mare altitudine din România, încă nu a fost închis pentru perioada iernii. Pe pajiștea încălzită de soare a Mănăilesei, se adunau cam paisprezece grade și în afară de vântul care mai adia din când în când, era pur și simplu… liniște. Mă uitam spre coala cerului infinit de albastru, peste care câte un avion trasa liniile unor figuri geometrice ce se risipeau în atmosferă.

La pas printre flăcările toamnei

Deși am colindat pe munte din copilărie, de multe ori tot nu știu să mă orientez astfel încât, prinvind munții să-i recunosc. Tot Cătălin mi-a explicat că în depărtare se vedeau Munții Făgăraș, Masivul Cozia sau Munții Parâng. Să nu uit și vârfurile cu altitudine de peste 2000 metri, pe care le-am activat de mai multe ori în Programul S.O.T.A: Mănăileasa Mare, Frătoșteanu, Bora, Urdele, Ursu.

Pe drumuri scăldate de  flăcările toamnei

După mai multe legături radio prin RoLink, venise timpul să pornim spre vale tot în compania selectă a culorilor faine. Pe drumul spre casă voiam să mai facem un popas la altitudinea de 1730 metri la castelul de apă de la Ciunget sau castelul de echilibru al hidrocentralei.

Pe drumuri scăldate de  flăcările toamnei
Castelul de echilibru – Hidrocentrala Ciunget

El tronează pe versantul nord-vestic ce ascunde Cheile Latoriței și, am ajuns la impresionanta structură de beton după ce am parcurs un drum forestier prin pădurea aprinsă de flăcările toamnei. Este practic un colț sălbatic de natură, care oferă imagini minunate peste orizontul Munților Lotrului în orice anotimp.

La pas printre flăcările toamnei

Îmi aduc aminte cu plăcere că, în urmă cu mai mulți ani am avut șansa de a putea vizita Hidrocentrala de la Ciunget și am fost impresionată pentru cât de spectaculoasă este. Sub pământ se află un colos ce produce energie electrică, dincolo de volumul mare al lucrării realizat în condiții de izolare, altitudine și acces dintre cele mai dificile. Este proiectată pentru a intra în funcțiune în patru-cinci minute în situațiile de criză ale Sistemului Energetic Național, când nevoia de electricitate este mare, aprovizionată fiind din lacul de acumulare Vidra.

Pe drumuri scăldate de flăcările toamnei
Ciunget în vale

Conform principiului vaselor comunicante, castelul de apă se află la același nivel cu lacul, după care urmează un canal aproape pe verticală de aproximativ un kilometru până la turbinele hidrocentralei.

Pe drumuri scăldate de  flăcările toamnei
Castelul de echilibru – Hidrocentrala Ciunget

 Odată ajunși la impunătoarea construcție de beton, era absolut necesar să efectuăm o filmare peste întreaga zonă.

Era vremea să ne punem în mișcare spre casă, mai ales că în dreptul stațiunii Călimănești – Căciulata, preț de câteva minute, voiam să întâlnim cu Mirel – YO4OMG și Denisa. Cu o zi în urmă, exact pe perioada șederii în stațiune, ne-am aflat la o distanță de câteva sute de metri, fără să știm unii de alții. Bucuria revederii a fost evidentă pe chipurile noastre, mai ales că avem o grămadă de proiecte care așteaptă să le finalizăm împreună.

Poveste radio de pe meleaguri vrâncene
Denisa, Mirel- YO4OMG, Cătălin – YO7GQZ, Cristina – YO7JYL

De acolo, drumul spre casă era pe același traseu, dar în sens invers. Între Curtea de Argeș și Pitești, ne-am mai abătut doar pentru a filma stadiul lucrărilor din șantierul deschis pentru construcția lotului 5 de la Autostrada A1 Pitești – Sibiu.

Pe drumuri scăldate de flăcările toamnei
Lotul 5 Autostrada Pitești – Sibiu

Soarele se ducea către apus când am filmat imagini proaspete ale șoselei de viteză care ne va propulsa undeva în viitor, spre Europa de Vest. 

Pe drumuri scăldate de flăcările toamnei

Apoi? Drum întins spre casă, cu nostalgia unor zile minunate de toamnă, petrecute în compania delicată a muntelui. Ne-a fost alături alaiul de frunze vesele, aflate în căutarea unui loc pe pământ pentru eternitate. Vântul care a plimbat norii, a adus mirosul reavăn al lui octombrie în sufletele noastre dornice de hălăduit.

Pe drumuri scăldate de flăcările toamnei

Iar ochii nostri? Au fost ferestrele deschise prin care flăcările toamnei au pătruns pentru a ne încălzi.

’73

Cristina – YO7JYL

9 thoughts on “Pe drumuri scăldate de flăcările toamnei

  1. Sar’na si multumim pentru popas!Data viitoare o sa vedem cum facem sa fie mai lung si mai spectacul😁🍻🍻🍻🍻73,88!

    1. Salutare Mirel & Denisa, ne bucuram ca v-am reintalnit, chiar daca pret de cateva minute. Data viitoare stabilim dinainte. Oricum avem de finalizat impreuna proiecte faine, asa ca timpul sa tina cu noi.
      Cu drag,
      C&C

  2. Ma bucur ca ati reusit vizitarea hidricentralei Ciunget, care e o perla a ingineriei. Am scris si eu la hidroelectrica sa intreb in ce conditii se poate vizita dar n-am primit raspuns. Asta e. Dupa cate am inteles foloseste o tehnologie rara sau unica, apa din lacul de acumulare din aval este pompata inapoi in lacul Vidra si ciclul hidrotehnic se reia. Energia necesara pomparii apei e de 3 ori mai mica decat cea produsa prin uzinarea apei. Comentariul anterior l-am scris scurt sa vad daca se posteaza, voiam sa vad daca persista problema mea, se pare ca s-a rezolvat. Numai bine, 73 de YO4PEA!

    1. Buna Adi, sunt trei statii de pompare care urca apa din aval inapoi in lacul Vidra. Mai este un baraj pe Raul Latorita care are curgere naturala catre Vidra. Este de-a dreptul impresionanta hidrocentrala. Ne-a placut foarte mult.
      Cu drag,
      Cristina

  3. Fara sa fim exagerat de nostalgici (am mai amintit acest aspect cu alte ocazii ), ati produs o mare bucurie prin acest articol, foto, film din locuri extrem de dragi si ataste sufletului nostru. Nici nu stim cand au trecut 2 luni de la sejurul de la Caciulata , areal in care eu si xyl ,,ne incarcam bateriile,, , iar sejurul nostru este de la cateva zile – la 10 zile ca anul acesta. In plus nu putem uita ca la inceputul lunii septembrie a.c. , ,, am avut un placut qso video,, in Caciulata , unde ne-am cunoscut personal . Imagini de vis cu zona ,,imbracata de toamna,, . Tnx. 73,s. Lari si Lumi. YO9CSM, YO3ISM. ALEXANDRIA.

    1. Lari si Lumi, stiu ca este statiunea voastra de suflet. Ma bucur ca va trezesc amintiri placute. Aici va regasiti asa cum sunteti voi doi de ani de zile: sensibili si impreuna mereu.
      Cu drag…

  4. Imaginile frumoase de toamnă când le văd am o teama…..!!!! Știu din surse sigure că după ele vine iarna și mie nu-mi prea place! Hi! Însă reportajul tău e foarte frumos, imaginile la fel! Felicitări Cristina! 73de gigi yo7ffu!🌹🤗

    1. Multumim mult pentru bucuria ochilor care privesc imaginile. Pot sa va spun ca realitatea depaseste cu mult ceea ce obiectivul camerei a vazut. Este uimitor tabloul toamnnei. Si iarna este frumoasa, in felul ei!
      Sper sa nu mai fiti trist… viata merge inainte orice ar fi.
      Cu prietenie,
      C&C

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.