Pe tărâmul iernii în Masivul Cozia

Pe tărâmul iernii în Masivul Cozia

Am călătorit de foarte multe ori pe drumul și potecile ce urcă până spre Vârful Cozia, dar iarna atipică de anul acesta ne-a arătat pentru prima dată un munte încărcat cu zăpadă. Deși la Pitești covorul alb s-a cam lăsat așteptat în cele trei luni hibernale, nu credeam că în masivul vâlcean aveam să găsim vremea autentică a anotimpului în care ne aflăm. Și am mai spus cândva… iarna este atât de frumoasă, însă doar la munte.

Pe tărâmul iernii în Masivul Cozia

Practic, atunci când am ales traseul spre Cozia, gândul nostru a fost acela de a activa obiectivul YO/MC-029 în Programul S.O.T.A. Însă, peisajul minunat de iarnă autentică la munte, pe care urma să-l vedem, a însemnat mult mai mult. Pe camera web amplasată în Munții Făgăraș cu vedere spre sud și Cozia, văzusem încă de cu seara că ninge viscolit, iar rezultatul a fost cel care se vede în imagini.

Pe tărâmul iernii în Masivul Cozia

Deși inițial simțisem un pic de lene după o săptămână de serviciu, totuși am plecat de la Pitești la o oră matinală, în timp ce soarele dimineții ne încuraja că am făcut o alegere bună. Am oprit la un prim popas în zona Barajului Șuici, iar niște pițigoi și câteva vrăbii vesele anunțau o zi primăvăratică, perfectă pentru dezmorțeală.

Pe tărâmul iernii în Masivul Cozia

Și cam așa de senin a fost cerul pe tot parcursul drumului până la poalele masivului înalt de 1668 metri. De aici, situația a început să se schimbe un pic și mai ales, peisajul să capete consistență.

Pe tărâmul iernii în Masivul Cozia

Cu cât înaintam pe drumul forestier prin pădurea dezgolită, am pășit încet-încet pe tărâmul iernii de odinioară, judecând după stratul de zăpadă și temperatura ce scădea vertiginos.

Pe tărâmul iernii în Masivul Cozia

Doar soarele era la fel de curajos și a stat cu noi mereu.

Pe tărâmul iernii în Masivul Cozia

Ca de fiecare dată, în excursiile pe unde ne poartă roțile mașinii, avem echipamentul de mobil în permanență alături de noi. Astfel, nodul a fost amplasat în portbagaj, legat la o sarcină artificială și la stick-ul de telefonie mobilă. În habitaclu am avut stația TYT 9800 dual-band, pentru accesarea frecvențelor rețelei RoLink, dar și pentru ascultarea traficului CB de pe drum.

Pe tărâmul iernii în Masivul Cozia
Vedere spre Munții Făgăraș

Pe tot parcursul drumului, am fost foarte mulțumiți de prestația repetorului nostru de suflet, cel din Munții Făgăraș. Este adevărat că între noi și el, era o distanță de vreo treizeci de kilomteri în linie dreaptă, dar chiar și pe văile ascunse ale muntelui sau prin pădurea încărcată cu zăpadă, l-am putut folosi cu ușurință.

Pe tărâmul iernii în Masivul Cozia

Pe de altă parte, referitor la portabil, nu au lipsit stația Yaesu FT2D la care am vorbit în QSO-urile pentru activare, dar și AnyTone 878, având posibilitatea modului de lucru analogic, dar și digital.

Pe tărâmul iernii în Masivul Cozia

Pentru efectuarea legăturilor radio în S.O.T.A, am avut echipamentul radio alcătuit din stația Yaesu FT2D, dar i-am înlocuit antena ei originală cu una directivă Yagi cu cinci elemente. De asemenea, tot pe ea am folosit-o și pentru proiecția indicativului YO7JYL-7 de harta APRS.

Pe tărâmul iernii în Masivul Cozia

Dincolo de faptul că este foarte multă radiofrecvență de la releul de televiziune din vecinătate și practic recepția portabilei a fost înecată, frumusețea a tot ce vedeam în jur era mai mult decât vroiau să vadă ochii noștri.

Pe tărâmul iernii în Masivul Cozia

Așa cum am mai spus, ninsese viscolit cu o noapte în urmă și efectiv, totul în jur era acoperit de un strat consistent de zăpadă și chiciură, începând cu ramurile brazilor și până la firul uscat de iarbă.

Pe tărâmul iernii în Masivul Cozia

Atmosfera era cu atât mai frumoasă și interesantă pentru că, orizontul nostru cât vedeam cu ochii era supărat de la un soi de negură și nori fumurii. În schimb, partea de munte unde ne aflam noi era luminată de soarele strălucitor.

Pe tărâmul iernii în Masivul Cozia

Vântul se mai enerva din când în când și arunca spre noi cu zăpada de prin pomi sporind senzația de frig. Nici nu știu câte grade erau sau mai bine zis, câte simțeam, dar la cât de ireal se vedea albul din jur pe fondul cerului albastru, parcă nici nu mai conta faptul că îmi înghețaseră mâinile… bine de tot.

Pe tărâmul iernii în Masivul Cozia
Flori de iarnă

Și în ideea să ne mai încălzim cu un pic de adrenalină, au urmat legăturile radio pentru activarea vârfului Cozia în Programul S.O.T.A. Ca să pot recepționa stațiile pe care le-am auzit destul de slab la început, a fost nevoie ca să întoarcem efectiv antena Yagi cu elementele în jos, aproape de nivelul solului, pentru a atenua efectele perturbatoare ale radiofrecvenței generate de antenele releului de televiziune.

Pe tărâmul iernii în Masivul Cozia
Releul de TV

Așa cum se vede în poză, Cătălin a ținut antena într-o poziție mai puțin firească, încât să îi pot recepționa printre alții, pe Nea Bebe – YO7AMK, Bogdan – YO3IXW/P și Doru – YO3CWP.

Pe tărâmul iernii în Masivul Cozia

Altfel, era destul de amuzantă situația și ce să zic… norocul nostru a fost că nu a trecut nici un creștin prin zonă care să își facă eventual semnul crucii dacă ne-ar fi văzut.

Pe tărâmul iernii în Masivul Cozia

Întoarcerea spre sol a antenei Yagi a rezolvat problema și am putut comunica pe frecvența simplex 145.500 MHz cu radioamatorii.

Pe tărâmul iernii în Masivul Cozia

Apoi am urcat pe vârful Ciuha Mare, aflat în stânga Cabanei Cozia, unde se află amplasat Repetorul VHF R5, dar și o grămadă de echipamente de telefonie mobilă și linkuri radio.

Pe tărâmul iernii în Masivul Cozia

Am urcat printr-o mică porțiune cu pădure de brazi, pe cât de înalți, pe atât de îngreunați de povara pură a zăpezii. Era o imagine de basm, mai ales că nu călcase nimeni pe acolo, noi fiind primii care ajungeam după ninsoarea nopții trecute.

Pe tărâmul iernii în Masivul Cozia

Mai jos în vale, văzuserăm doar niște ciute care ne-au privit speriate și apoi s-au făcut nevăzute în sprinturi grațioase, de parcă nici nu vroiau să atingă zăpada. Și pe vârf se simțea vântul suflând, iar brazii își mișcau ramurile grele, veselindu-se din când în când spre soarele strălucitor.

Pe tărâmul iernii în Masivul Cozia

Am zăbovit un timp acolo, inspirând cu nesaț aerul tare și priveam munții peste care norii lăsau umbre întunecate.

Pe tărâmul iernii în Masivul Cozia

Eu am tot făcut poze la orice mișcă în jur, în timp ce Cătălin s-a conversat la stație în modul digital DMR prin repetorul instalat de curând acolo.

Pe tărâmul iernii în Masivul Cozia

Se vedea impresionant Valea Oltului spre Sibiu, dar și unduirile râului spre sud, până unde se pierdeau în negura orizontului.

Pe tărâmul iernii în Masivul Cozia

Când am simțit că se face și mai frig, am pornit coborârea spre cabană, de unde se vedea ieșind pe coș un fum de sobă caldă.

Pe tărâmul iernii în Masivul Cozia

Am continuat spre vale, iar cu cât scădeam în altitudine, stratul de zăpadă se topea văzând cu ochii, până când ne-a părăsit complet la baza muntelui. Pe ulițele comunelor prin care am trecut spre Curtea de Argeș, sătenii ieșiseră în bătătură pentru muncile agricole de primăvară, în contrast cu iarna pe care noi o lăsaserăm pe munte. În timp ce ne aflam pe drumul spre casă, mă uitam în urmă și porțiunea din Cozia care ne găzduise, fusese acoperită de norii fumurii pe care îi tot plimbase vântul peste zări.

‘73

Cristina – YO7JYL

8 thoughts on “Pe tărâmul iernii în Masivul Cozia

  1. Tnx pentru articol si imaginile care ne au bucurat din nou ochiul si sufletul . Ne a placut si pozitia antenei ….hi!!! 73’s.Lari si Lumi. YO9CSM,YO9ISM.ALEXANDRIA.

    1. Lari si Lumi, multumim pentru gandurile voastre.
      Multa sanatate si sper sa ne auzim mai des la statie.
      ’73
      Cristina

  2. Cred ca a fost de vis, am fost si eu intr-o iarna cu masina pana sus la cabana si tot asa, cu putina zapada, daca nu ma insel, chiar de un Dragobete, acu vreo 4-5 ani… Da, pentru ca inca nu aveam autorizatia de radioamator… Dar frumos, am ramas si peste noapte la cabana. Mi-au placut mult pozele pe care le-ai postat, desi esti cam “zgarcita” la poze, pentru ca sunt sigur ca faci mult mai multe… In concluzie, excelenta povestea si pozele. Mi-e dor de Cozia si de muntii mei dragi!
    73 de YO3RAM, Edi

    1. Edi, multumim pentru aprecieri. Sigur, poze fac multe, practic la orice misca, dar nu vreau sa plictisesc, poate. In rest, pentru ca stii zona, ne-au durut ochii de la atata frumusete.
      Cu drag,
      Cristina

  3. Felicitari pentru plimbare si activare! Interesanta solutia gasita pentru limitarea interferentelor si pe vf Toaca si pe vf Rarau in activarile SOTA a trebuit sa cobor putin de pe varf, sa fie muntele intre antena statiei mele si antenele de radiocomunicatii. Dar am observat ca Kenwood TH-D72 este mai imun fata de Yaesu FT1XDR.
    Cozia este un masiv mic ca si suprafata, dar e impresionant acolo pe valea Oltului. Am ajuns doar vara, mi-a placut, sper sa revin cat mai curand prin zona.
    Ai scris ca pentru mobil folosit un TYT 9800, sunteti multumiti de statie si ce antena folositi?

    1. Buna, Florin! Multumesc pentru vizita pe blog si ma bucur mult pentru ca ti-a placut articolul despre excursia noastra pe Cozia. Sigur, noi suntem multumiti de prestatia statiei TYT 9800. O avem de vreo 2 ani si am folosit-o atat pentru frecventele dedicate radioamatorilor, cat si pentru ascultarea traficului din CB. Antena este una de la Diamnd CR 8900. Atat statia cat si antena isi fac treaba asa cum ne place noua.
      Te mai astept aici.
      ’73
      Cristina

      1. Multumesc Cristina pentru raspuns. Cam la aceeasi configuratie ma gandesc si eu pentru mobil. Presupun ca nu folositi doar talpa magnetica.
        Intru pe blog, mai arunc cate un ochi pe webcam-uri, ma ajuta sa aleg destinatia pe weekendul urmator, si e bine ca sunt grupate aici. Dar sa mai citesc pe unde ati mai ajuns si sa mai vad fotografii/filmulete facute pe munte. Cred ca mai ajuta sa fie inteleasa “nebunia” noastra de a merge pe munte si bineinteles de a vorbi si la statii.

  4. Buna Florin, antena este prinsa prin insurubare de bara stanga a suportului de pe plafonul de la Duster. Altfel, la Renault Symbol este fixata de usa de la portbagaj, tot prin insurubare.
    Referitor la webcam-uri, sper ca odata cu venirea primaverii sa nu mai fie acoperite de zapada sau chiciura. Si de asemenea, imi doresc sa le inmultim. HI!
    Sigur… citeste, vizioneaza si inspira-te… ma bucur daca blogul este o sursa de idei pentru excursiile tale viitoare. Este asa de faina “nebunia, incat sper sa creeze dependenta si pentru alti radioamatori.
    ’73
    Cristina

Dă-i un răspuns lui yo7jylCancel Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *